Programul Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013

Granițe comune. Soluții comune. www.ro-ua-md.net

Descriere / istoric Regiune Balti: Page 2 of 3

CULTURĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN SEC. XIX – ÎNCEPUTUL SEC: XX

Viaţa culturală a Basarabiei se dezvolta mai precar ca în  celelalte teritorii  . Cauza era politica de deznaţionalizare întreprinsă de administraţia rusă
Prima instituţie şcolară deschisă la Bălţi a fost şcoala parohială documentar atestată la 1 mai 1824; urmează şcoala lancasteriană (11 mai 1824). Au mai fost deschise în 1829 şcoala ţinutală, iar în 1845 -3 hedere-şcoli religioase pentru băieţii evrei, în 1869 se deschide o şcoală duhovnicească pentru băieţi, mai târziu transferată la Edineţ. La începutul sec. XX existau: şcoala de fete, două şcoli parohiale, şcoala primară orăşenească, gimnaziul de fete (privat), gimnaziul de băieţi şi gimnaziul evreiesc de fete şi băieţi. Procesul de studii era efectuat doar în limba rusă.   

În oraş apărea un singur ziar de limbă rusă - Beleţcaia gazeta ( 27 septembrie1912)

Cultura naţională se reducea la muzica lăutărească şi populară purtată de la un capăt la altul al Basarabiei de către vestiţii lăutari bălţeni Lemiş  şi Costache Parno, care a învăţat tainele viorii de la însuşi Barbu Lăutaru 

BĂLŢIUL ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

Judeţul Bălţi a fost primul din Basarabia care s-a pronunţat, la 3 martie 1918, în favoarea unirii Basarabiei cu România. La 3 martie 1918, Zemstva (Consiliul judeţean) din Bălţi a decis Unirea cu  România.

După Unire Bălţiul devine un important centru administrativ, economic şi cultural. Către 1930 populaţia oraşului numără deja peste 30000 de locuitori. Se pun bazele dezvoltării industriale. În anii 30 sunt atestate : 6 mori, 9 fabrici de ulei, (Bălţiul era cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui din România interbelică), 1 de zahăr, 2 de macaroane, 6 de mezeluri, 1 de spirt, 2 de bere. Din domeniul altor industrii decât cea alimentară funcţionau: 3 turnătorii,1 fabrică de mobilă, 1 de parchete, doage etc., 1 de produse de hârtie, 5 de săpun. Se întemeiază mai multe instituţii bancare şi de creditare: Banca Naţională, Banca Românească, Banca Basarabia, Casa de Credit a agricultorilor în jud. Bălţi, Banca Ţăranilor din Basarabia, Banca “Tovărăşia evreiască”

      Se păstrează şi se dezvoltă tradiţiile de centru comercial şi expoziţional din perioada anterioară. Se organizau expoziţii agricole de vânzare - cumpărare unde erau expuse inventar şi producţie agricolă (Marea expoziţie din 1933) Învingătorii erau premiaţi cu cadouri de preţ, bani, medalii, diplome. Cele mai interesante exponate erau selectate şi donate Muzeului Agricol înfiinţat la Bălţi în 1926. Pe lângă muzeu activa o bibliotecă.

S-au depus eforturi susţinute şi spre soluţionarea mai multor probleme sociale. Se pun în funcţiune 3 uzine electrice, conducta de apă, se pavează străzile.

În domeniul sănătăţii publice activează: Spitalul “Central”( de stat), 1 spital particular evreiesc, 2 sanatorii particulare,1 dispensar de stat, 2 comunale,  1 al Oficiului de asigurări sociale .

Din sfera asistenţei sociale remarcăm: Oficiul de asigurări sociale, Societatea “Crucea Roşie”, Societatea “Ocrotirea”, 1 orfelinat, 1 azil de bătrâni, copii şi invalizi, 2 aziluri evreieşti de bătrâni, Căminul “Vatra Şcolii” pentru elevii săraci.

După Marea Unire  învăţământul şi cultura naţională în ţinutul Bălţi a cunoscut o adevărată perioadă de înflorire. În anul 1926 în oraş erau : 12 şcoli primare, o şcoală normală, un liceu pentru fete şi unul pentru băiţi. În anii ulteriori  se mai deschid Liceul  de băieţi „I. Creangă”, Liceul de fete „Domniţa Elena”, Liceul industrial de fete,  Liceul comercial de băieţi, Liceul evreiesc de fete, Liceul industrial de băieţi, 12 şcoli primare, 7 şcoli de copii mici (grădiniţe), 2 şcoli primare evreieşti, 2 şcoli de copii mici evreieşti.  

Bălţiul interbelic a fost gazda unor mari evenimente literare în cadrul cărora s-au comemorat clasicii, s-au cinstit contemporanii, s-au citit  fabule, povestiri, poezii inedite, s-a discutat despre literatură. Evenimentele literare, devenite frumoase file de istorie a municipiului nostru, aveau protagonişti de marcă: nume notorii de scriitori.

Poate şi astăzi mai sunt în viaţă cei ,care cu ropote de aplauze i-au mulţumit scriitorului Cincinat Pavelescu pentru poezia inedită „Pastel de primăvară”, publicată mai târziu în „Universul literar”şi citită la o şezătoare literară la Bălţi. Marele epigramist şi poet a venit la Bălţi împreună cu Ion Minulescu, George Gregorian şi Gh.Brăescu. Cu toate că întâlnirea literară, şezătoarea a avut loc într-o magazie, (pe atunci la Bălţi nu exista o sală de teatru), sala a fost arhiplină, iar scriitorii au fost răsplătiţi cu aplauze.

Un eveniment aparte l-a constituit sosirea lui Liviu Rebreanu în oraş. La 17 septembrie 1935, la Bălţi, se  încheia itinerarul celor 6 conferinţe susţinute de Liviu Rebreanu sub genericul „George Coşbuc, poetul sufletului românesc”. Marele scriitor a impresionat publicul printr-o comunicare superbă despre opera lui Coşbuc,  cât şi prin faptul, că scriitorul şi-a marcat jubileul de 50 ani de la naştere în mod neobişnuit  (prin organizarea ciclului de conferinţe).

Un alt eveniment cultural din acea perioadă, care a impresionat publicul bălţean, a fost serata literară organizată de profesorul Ion Manolache de la Liceul „Ion Creangă”în martie 1939, la Teatrul „Scala”. Prezent la serată, Ionel Teodoreanu citeşte un fragment din „La Medeleni”. Poetul Ion Minulescu, venit nu prima dată în urbea noastră şi-a terminat recitalul cu  o poezie închinată oraşului Bălţi  :    

În oraşu-n care plouă
De trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână,
Două jucării stricate
Merg...ţinându-se de mână.

În anul 1934, în centrul oraşului a fost inaugurat ansamblul arhitectonic cu Teatrul „Scala” în centru şi două cinematografe „Modern” şi „Lux”. În acest ansamblu arhitectonic au avut loc zeci de spectacole, concerte, întâlniri cu oameni de cultură, conferinţe, serate literare, care adunau un public numeros şi iubitor de frumos. Pe scena Teatrului Scala au evoluat soprana Iza Kremer, mezzo—soprana Eugenia Babad – Cioculescu, Maria Tănase, Maria Filotti, genialul George Enescu, Gică Petrescu, Teatrul Cărăbuş cu Constantin Tănase

După Unire,  la Bălţi, putem atesta un număr impunător de publicaţii:

„Licăriri Literare” sau „Astra Literară” „Viaţa din Bălţi”, „Revista Asociaţiei  învăţătorilor din oraşul şi judeţul Bălţi”, „Revista copiilor”, „Spre Lumină”, „Vocea Bălţilor”, „Picolo” „Presa” „Curierul Literar”, „Basarabia”, „Credinţa Noastră”, „Anuarul Episcopiei Hotinului”, „Episcopia Hotinului. Foaie eparhială oficială”, „Crenguţa”,care venea din „Aurora”,însă problema cuvântului românesc scris continua să existe.  Bălţenii făceau eforturi considerabile spre a soluţiona chestiunea, aşa încât ei au făcut să apară , printre altele „Almanahul oraşului şi judeţului Bălţi”, ediţie bilingvă. Primul ghid al municipiului Bălţi, Cartea Noastră, manualul de geografie al judeţului Bălţi ş.a. 

În anul 1938, la Bălţii apare  revista „Flori de stepă”, care avea, însă, o notă deosebită: cea spirituală.  Sergiu Grosu, puţin cunoscut în acea perioadă, pe banii adunaţi pentru a-şi cumpăra un palton de iarnă, inaugurează o revistă lunară. Cuprinsul ei aduna nume cunoscute: Lotis Dolenga, Iorgu Tudor, Teofil Scurtu, Neculai Coban şi care l-au făcut pe Gh. Bezviconi să vină special la Bălţi să facă cunoştinţă cu  directorul, de numai 19 ani, necunoscut în acea perioadă.  Revista se vroia o replică la cea  a maturilor, dar nu din resentiment, ci din porniri mult mai nobile: „nădăjduind spre mai bine, noi păşim cu sufletul curat pe calea muncii binefăcătoare şi sfinte” scria patronul de numai 19 ani în Cuvânt înainte. Revista spirituală „Flori de stepă” a lui Sergiu Grosu n-a durat, dar a fost un eveniment în viaţa culturală şi spirituală a localităţii.

Cea mai impunătoare şi influentă în  acea perioadă a fost publicaţia „Cuget Moldovenesc”, supranumită cea „a profesorilor”, inaugurată în 1932 şi care a continuat să apară la Iaşi în anii 1940-1943. Directorul  publicaţiei era Marc Valuţă. Sub  îngrijirea profesorului Petru Stati, revista apărea ca Foaie lunară a Societăţii Culturale Naţionale „George Enescu” din localitate. La editarea revistei îşi aduceau aportul Petru Stati (traduceri din Virgiliu, Horaţiu ,poezie originală), Maria Delacozia, A.G.Delafântânele, D.Florea-Rarişte, George A.Cuza, Nicolae V.Coban,  Lotis Dolenga (poezie);Tatiana Găluşcă, George N.Cârţu, Valeriu Grecu (proză sscurtă); Teofil Mareş şi Alexandru Vicol (publicistică).